Sucre
Part of | Chuquisaca Department ![]() |
---|---|
Inception | 1538 ![]() |
Official name | Charcas, La Plata, Chuquisaca, Sucre ![]() |
Native label | Sucre, Chuqichaka, Sukri, Sucre ![]() |
Named after | Antonio José de Sucre ![]() |
Demonym | Sucrénien, Sucrénienne ![]() |
Official language | Spanish, Aymara, Quechua, Guarani ![]() |
Country | Bolivia ![]() |
Capital of | Bolivia ![]() |
Located in the administrative territorial entity | Oropeza Province ![]() |
Located in time zone | UTC−04:00 ![]() |
Coordinate location | 19°2′51″S 65°15′36″W ![]() |
Head of government | Q134178092 ![]() |
Member of | Organization of World Heritage Cities ![]() |
Heritage designation | World Heritage Site ![]() |
Official website | https://sucre.bo/ ![]() |
History of topic | Q5899554 ![]() |
World Heritage criteria | (iv) ![]() |
Local dialing code | 04 ![]() |

Sucre də shima bərni kura lardə Bolivia ye dəwo, bərni kura nasha Chuquisaca ye də kuru bərni kura lardə Bolivia ye də shima bərni kura jamiye kən arakkəmi wo. Nasha anəm-dawu lardədəyen kara, Sucre də kəla 2,790 m (9,150 ft) yen kara. Na kuruwu adəye bərnidəro yanawu cidiye subtropical ye kuru temperature amusuye saa sammason cin. Karnuwa kozənadən, bərnidə su kada səbandəna, La Plata-a, Charcas-a, Chuquisaca-a kunten.[2] Kudəro, nashadə nguwuso ngawar Quechuaye, amma Aymaraye laa mbeji kuru awo sandiya faljinma mbeji.
Sucre də faida'a lardəye kura sətana kuru shima dawudi ilmuye'a gomnatiye'a, kuru na do shararam kura Bolivia ye də. Kəndaramzə kəji'a nəm zalumtə gana'adə bərnidə'a am bəla diyaye'a am Bolivia ye'a sammason zauro sara'ana.[4] Nowatadə, Sucre də suronzən bərni'a gargamma Hispanic ye'a republican ye'a də suro Western Hemisphere yen bərni'a Cuzco 'a Quito 'a samun. Fasal garbe adə kuru tarihi saa duwube nasha Charcas bedə shima səkə Sucre dəga na UNESCObbe Dunya Heritage Site ro suwudə. Bərni də na'a faida'a suro gargam Bolivia ye lan sətana, na'anzə daudi faida'a suro Real Audencia de Charcas yen, kuru dare bərni kura Bolivia ye buro salak ye kawu faida'a liwulaye naptə kare'a cidiye dinaye ro waljinro. Kazəyiya nasha laadə kəla gargamyen cida bərni kura lardəye La Paz ro kalaktəyen mbeji, kuru kuro lamardə ada'a siyasa'a lan zauro faida'a.